Pictorița Marcela Smeianu va expune în curând la Centrul Cultural UNESCO „Ionel Perlea” din Slobozia

Marcela Smeianu se impune în fenomenul artistic ialomițean cu fiecare apariție pe simeze, demonstrând pasiunea și preocuparea pentru de a merge înainte, prin lucrul asiduu în fața șevaletului, prin apariții surprinzătoare cu expoziții personale.  Atașată tehnic de pictura în ulei, acrilic, colaj, diferite încercări de a reuni materiale diverse în aceeași lucrare, creația acesteia s-a concentrat în ultimul timp pe tehnica acuarelei, un domeniu pe care l-a descoperit fără dificultăți din punct de vedere al lucrului cu apa, cu laviurile, realizând printr-o gestică liberă ori controlată, trasee expresive.  O sensibilitate aparte în ceea ce privește motivul pictural, iubitoare a naturii și a culorii, lăsându-și sufletul să se bucure de elementele din jur, care vin spre universul personal la modul selectiv, Marcela Smeianu utilizează tușele ca modalitate de exprimare, gestul pictural și conture generale, fără a se îndepărta de experimentul plastic, care constituie pasul înainte al demersului său vizual.  Fie că redă efecte de atmosferă, fie că punctează concret o formă, aceasta încearcă să țină pasul cu principii compoziționale, descoperite din experiența lucrului, prin atenția de a închega lucrări armonioase, în care alternează aplicarea plată a tonurilor cu perspective, ce permit privitorului să se afunde în neant sau să se oprească asupra unui plan frumos ambientat de mijloacele de expresie specifice acuarelei sau picturii. În manieră modernă, cu o pensulație care interpretează realul, lucrând în două planuri sau în cadre generale, observând lumea prin crengile arborilor ori printre firele plantelor,  Marcela Smeianu își păstrează abordările în notele cromatice ale griurilor, așezând deschisurile astfel încât să evidențieze subiectul. Peisajele  sunt cele care persisită pe parcursul anilor de creație, fiind concepute în variate segmente imagistice, în anotimpuri diferite, în detalii ori ansambluri, refăcând trasee rurale dragi nouă, introducându-ne în zonele amintirilor și poveștilor. Adaptând preceptele de școală la propria viziune, Marcela Smeianu nu ezită să afirme sensibilitățile eului în evocare florilor, care statornicesc în pictura sa grafisme, trasee de pensulă direct aplicate, ritmuri și jocuri de linii, proiectate pe câmpul de culori, corespunzătoare trăirilor sale, în momente existențiale de bucurie sau de cumpănă.

Ana Amelia Dincă