Carmen Văideanu la 2Art,
expoziția Congruențe, alături de Silviu Ioan Soare
-vernisaj miercuri, 21 februarie
2018, ora 18,00-
Pictura doamnei Carmen Văideanu
reflectă expresia luminii și a bucuriei de a o detecta în corolele florilor sau
în încrengăturile acestora, fără să ignore zona sensibilă a obiectului arhaic. Culorile sunt extrem de delicate,
momentele zilei care au influențat din punct de vedere al eclerajului aceste
frumoase compoziții , lăsând la vedere delicatețea îmbinării structurilor
compoziționale cu o estetică a deschisurilor, induse de nuanțe pastelate,
devenite uneori o discretă atingere a pânzei, alteori invocând tensiuni în
accentuarea tonalităților și formelor figurative.
Dacă centrul de interes se axează pe elemente care fac deliciul microcosmosului artistei, constituind recuzita de atelier, componentele adiacente sunt de factură stilistică în naturile statice cu flori si vase ceramice. În peisaje, anumite cadre citadine domină spațiul bidimensional, discrete trasee formale creând senzația de echilibru, liniște, stabilitate…
Din expunere nu lipsește nici subiectul aviar, lucrările fiind potolite și surdinizate în tratarea cromatică, ceea ce conferă un rafinament alăturat câteodată unor grizări distinse și unor puternice pete de culoare, sporind expresivitatea imaginilor.
Dacă centrul de interes se axează pe elemente care fac deliciul microcosmosului artistei, constituind recuzita de atelier, componentele adiacente sunt de factură stilistică în naturile statice cu flori si vase ceramice. În peisaje, anumite cadre citadine domină spațiul bidimensional, discrete trasee formale creând senzația de echilibru, liniște, stabilitate…
Din expunere nu lipsește nici subiectul aviar, lucrările fiind potolite și surdinizate în tratarea cromatică, ceea ce conferă un rafinament alăturat câteodată unor grizări distinse și unor puternice pete de culoare, sporind expresivitatea imaginilor.
Carmen Văideanu își ordonează obiectele naturilor statice, astfel încât,
forma unui vas de lut sau tonalitățile florilor să se pună în evidențä
reciproc, fără a aglomera imaginea, ci lăsând spații aerate, dematerializând
orice surplus, care ar putea împiedica deosebita plasticitate, căutată
necontenit de pictoriță. Prin suprapuneri de culoare, pline de delicatețe,
aceasta reușește să imprime lucrărilor sale un colorit demn de remarcat.
Lumina colorată, pastelată și griurile așternute cu parcimonie, dar după criterii cromatologice, instituie în tablourile sale un scenariu inedit, dezvăluind ipostaze ale căutării frumosului. Modul armonic de structurare, ivit din echilibru și efecte statice, combinate cu trăsături dinamice de penel, determină apariția unor conexiuni între planul apropiat al imaginii și registrul perspectival ori tratat plat, sau între culori cu tonalități catifelate, cucerindu_ne în prim planul lucrării.
Atunci când sub incidența penelului säu intră un studiu de drapaj peste care, câteva fructe sunt redate cu maximă picturalitate, Carmen Văideanu ne arată măiestria valorărilor cromatice ,prezente în diluții și intensități de culoare. Dar legătura dintre interior și lumea exterioară se stabilește prin intermediul ferestrei atelierului, pe care uneori așează o vază cu flori, alteori pătrunzând direct în atmosfera citadinului, percepută ca arhitectură și vegetație, aceasta fiind detectată din ambientul microcosmosul personal.
Contrastul simultan și tonuri suficient de diferențiate în atmosfera și delicatețea tablourilor, se alătură echilibrului maselor, alternanțelor care nu implică tensiuni prin preferința artistei de a concepe elementele pe rotunjimi, cu excepția abordării structurilor care necesită linii drepte și unghiuri, cum ar fi arhitecturile.
Corelarea întregului cu părțile prin alăturarea sintezei planurilor cu linia sigură descriind conturul exoticelor bufnițe, posesoare ale efectului de picturalitate în maniera tehnică a pastelului arată cum experiența sa de lucru se subordonează temei plastice. Violet aprins, oranj epatant, roșu intens, ocruri și albastru deschis, condus spre variate griuri sunt pensulate în combinații ce prezintă reminiscențe din estetica lui Pierre Bonnard.
Lumina colorată, pastelată și griurile așternute cu parcimonie, dar după criterii cromatologice, instituie în tablourile sale un scenariu inedit, dezvăluind ipostaze ale căutării frumosului. Modul armonic de structurare, ivit din echilibru și efecte statice, combinate cu trăsături dinamice de penel, determină apariția unor conexiuni între planul apropiat al imaginii și registrul perspectival ori tratat plat, sau între culori cu tonalități catifelate, cucerindu_ne în prim planul lucrării.
Atunci când sub incidența penelului säu intră un studiu de drapaj peste care, câteva fructe sunt redate cu maximă picturalitate, Carmen Văideanu ne arată măiestria valorărilor cromatice ,prezente în diluții și intensități de culoare. Dar legătura dintre interior și lumea exterioară se stabilește prin intermediul ferestrei atelierului, pe care uneori așează o vază cu flori, alteori pătrunzând direct în atmosfera citadinului, percepută ca arhitectură și vegetație, aceasta fiind detectată din ambientul microcosmosul personal.
Contrastul simultan și tonuri suficient de diferențiate în atmosfera și delicatețea tablourilor, se alătură echilibrului maselor, alternanțelor care nu implică tensiuni prin preferința artistei de a concepe elementele pe rotunjimi, cu excepția abordării structurilor care necesită linii drepte și unghiuri, cum ar fi arhitecturile.
Corelarea întregului cu părțile prin alăturarea sintezei planurilor cu linia sigură descriind conturul exoticelor bufnițe, posesoare ale efectului de picturalitate în maniera tehnică a pastelului arată cum experiența sa de lucru se subordonează temei plastice. Violet aprins, oranj epatant, roșu intens, ocruri și albastru deschis, condus spre variate griuri sunt pensulate în combinații ce prezintă reminiscențe din estetica lui Pierre Bonnard.
Ana Amelia Dincă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu