Expoziție Mihai Marcu - „Vestale și Jertfe”- omagiu eroilor neamului

- Galeria „Cuhnie”, Centrul Cultural Palatele Brâncovenești de la Porțile Bucureștiului-

„Vestale și Jertfe” este un ansamblu sculptural de apogeu al maestrului Mihai Marcu. Acesta înglobează preocupările tematice prezente în opera sa de până acum: religia, istoria și mitologia, însă ceea ce aduce la un numitor comun conceptul expoziției este puterea de sacrificiu și spiritualizarea personajelor, asociate cu devotamentul soldaților români în Primul Război Mondial. În civilizația romană, vestalele erau zeițe care întrețineau focul sacru în templul zeiței Vesta,fiind ele însele porți către lumile zeilor și având statut sacru. În număr de șapte (cifră magică și simbol biblic), acestea au fost așezate în centrul Cuhniei, ca într-o groapă comună, rememorând mormintele tinerilor căzuți pe front. De jur împrejur, în structuri axiale, preotese filiforme, asemenea unor bocitoare care –și plâng apropiații, veghează și fac dramatică scena morții, explicită și evocatoare. Ideea proiectului a fost esențializată stilistic, polisarea perfectă a marmurei, alternând cu estetica nefinisării, amintind de corpurile mutilate ale luptătorilor, concretizează în material definitiv, o amintire din copilăria artistului, care locuia lângă cimitirul satului și vedea ritualul legat de tradiția înmormântării și obiceiurile de perpetuare a memoriei celor dispăruți, amintiri rămase în subconștientul său și retrăite de această dată în contextul Centenarului Marii Uniri, prin materializarea în marmură a unui sentiment al dramaticului, ce aparține însăși ființei trecătoare a artistului. O abordare gravă și o corelare deplină a ideii cu spațiul expozițional. Dacă „Vestale și Jertfe” se raportează la modul simbolic la trecutul istoric, portretele bust ale Reginei Maria și Regelui Ferdinand sunt evocate în atitudine impozantă, purtând pe cap coroana și amintind astfel momentele oficiale, de exercițiu deplin al regalității lor. Expoziția cuprinde și sculpturi în piatră, marmură, bronz, lemn, din diferite perioade de creație ale maestrului, în care capacitatea sa de a lucra cu ușurință în materiale diverse, de a stăpâni forma și de a conduce ideea  la esență, ne demonstrează performanțele care îl definesc ca sculptor. Nu lipsește nici proiectul de monument public, statuia ecvestă fiind tema favorită, în care îl regăsim pe Mihai Marcu în ipostaza sa de unul dintre cei mai buni plasticieni  în zona sculpturii de evocare a unor personalități istorice.

Ana Amelia Dincă