Virgiliu Parghel, 5 decenii de pictură, expoziție personală la Centrul Cultural UNESCO Ionel Perlea din Slobozia, Galeriile Arcadia
Încărcate de o gestică în care descoperim geometrii și trasee puternice de culoare, aplicate cu mână sigură, pânzele lui Virgiliu Parghel par a fi născute la impactul artei europene cu izvoare vizuale ale culturii românești. Îndrăznind foarte mult în ceea ce privește specularea culorii, ținută sub control de rigori de compoziție, Virgiliu Parghel se raportează la formă doar ca pretext pentru a aplica materia cromatică, motivul pictural așezat cu siguranță pe întreaga pagină, fiind supradimensionat sau analizat prin detalii repetitive, rezultate din modelarea senzorială a culorii. În logica internă a lucrărilor sale, expresionismul abstract se definește ca fiind o seismogramă cromatică în care descoperim trăiri și forme dintre cele mai variate. Culorile încărcate de energie și vitalitate interacționează cu reliefuri discrete, cu materia picturală care nu mai vrea să țină seama de norme, ci dorește să descrie o curbă existențială și o estetică specifică artistului, în care citim cu ușurință sentimentele sale de liniște sau de zbucium. Toate compozițiile trăiesc prin mișcarea pe care o generează ritmul structural obținut din cele mai firești elemente ale cotidianului și ale temelor clasice ale picturii. Indiferent dacă este vorba de portret, peisaj, natură statică sau corp uman, Virgiliu Parghel pare a conferi imaginilor sale o tridimensionalitate, consistența formelor solide venind din gestică și din împăstări specifice, realizate cu ajutorul cuțitului și din tușe hotărâte de culoare, cu efecte de prețioase minerale. În opera maestrului Virgiliu Parghel, descoperim nu numai reflexele unui expresionism abstract, ci și atingeri cu o cultură vizuală tradițională în ceea ce privește organizarea și așezarea elementelor, cu trimiteri către simboluri și arhetipuri. Modul de aplicare al culorii amintește uneori vechiul punct de cusătură al ștergarelor sau stilizări ce induc o viziune populară de receptare a figurativului, transpusă într-o pictură elegantă și originală, în care noțiunile academice tradiționale se împletesc cu o plasticitate modernă și personală de a recepta formele, în urma repetatelor căutări de a se îndepărta de preceptele de școală, fără a le înlătura radical.
Ana Amelia Dincă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu