Salonul de iarnă, 2017, Prefectura Călărași

Expozanții Salonului de iarnă 2017 a reunit lucrări inspirate de anotimpul hibernal, dar și de amintirea verii, alături de autoportrete și flori. Jimmy Stănescu, un împătimit al imaginilor orașului său, redă în tușe elaborate și tonuri luminoase și în acril pe pânză, cartiere mărginașe ale Călărașilor, într-o expresivitate evocând capacitatea sa de a crea cadre vizuale clare, ușor de cuprins cu privirea. Codrin Cârdu, mai direct în exprimare, induce pe suprafața bidimensională sentimentele sale directe în raport cu motivul pictural. Pentru acesta, aspectele naturii dobândesc romantism, poezie, melancolie în violeturi, alburi și griuri. Desenul în creion reprezentând portretul lui Dan Alexa, aparține lui Victor Grigore pentru care linia cu posibilitățile ei expresive rămâne una dintre direcțiile de interes ale artistului, cu ajutorul ei, definind trăsături faciale ale modelului.  Malurile Borcei au constituit întotdeauna un punct de plecare pentru pictura lui Silviu Ioan Soare. Un detaliu din acest peisaj, cu variate nuanțe de verde în coronamentele copacilor ce mărginesc apa, este subiectul lucrării expune la Salonul de iarnă. Pentru Maria Măncianu Bogatu propriul chip are plasticități variate, suprafețe picturale obținute din materia pastelului și alternanțe de efecte venite din intensitățile de culoare transpuse cu știință. Cîrstina de la Studina își menține viziunea în ceea ce privește tușa picturală așezată într-un câmp decorativ, contrastele de galben și albastru descriind flori, evidențiate de efecte de ecleraje. Autoportretul în cafea al doamnei Rodica Iacob are laviuri delicate, transparențe și o plasticitate vizibilă datorată aplicării nuanței de maro. Această tehnică a mai fost folosită de pictoriță și în naturile statice. Și Dorin Manea, în aceleași delicate diluții, contrastând cu intensități cromatice, prezintă publicului peisaje dominate de planuri sintetice, de spații largi și perspective inspirate din geografia sudului unde domină întinderea apei și a câmpiei.  Pentru Petronela Milea detaliul unui zid cu o ușă arhaică de lemn peste care plantele au crescut nestingherite, demonstrează acuitatea observației asupra unor detalii din imediata apropiere a pictoriței, care de această dată își restructurează imaginea, păstrată de regulă în zona vederilor de ansamblu. Crinul imperial este motivul vegetal asupra căruia s-a oprit penelul Aurei Giurcă, cea care iubește florile și rafinatele lor degradeuri, inspirând-o în reevaluarea corolelor așezate în plină pagină. Lumina colorată face parte din preocupările plastice ale lui Cornel Ursu, peisagist care își elaborează compozițiile în mod echilibrat, dozând elementele structurale ale lucrării prin folosirea unor criterii clasice. Tablourile lui Cornel Ursu redau vederi concrete ale citadinului, peste care intervine cu stilizări la nivelul amănuntelor. Pe linia modernă a transpunerii petei de culoare merge Noni Ștefănescu, florile pictate amintind de maniera lui Ștefan Luchian, sunt etalate în frumoase rame vechi, care le evidențiază cromatic aducând în prin plan tonalități calde, pure, de o frumusețe cuceritoare. Vlad Stănescu, cel mai tânăr expozant, evocă în cărbune și tuș figura unui muzician, denotând o apetență sporită pentru domeniul graficii. Alternanța dintre plin și gol se remarcă alături de ductul ritmat al liniei. Aceștia sunt artiștii prezenți pe simezele Salonului de iarnă de la Prefectura Călărași, profesioniști și autodidacți, pentru care arta a devenit o parte existențială importantă, onorând fiecare manifestare artistică, desfășurată în orașul Călărași.

Ana Amelia Dincă,

curatorul expoziției