Cîrstina de la Studina la „U Art Gallery”

-expoziția „Ecleraj”-

Expoziția lui Cîrstina de la Studina se coagulează în jurul Zilei Culturii Naționale, a zilei poetului nepereche, Mihai Eminescu, de care simeza de la „U Art Gallery” ne amintește prin subiecte selectate. Flori, amurguri, mări, lacuri, dealuri, arbori sunt elemente surprinse de pictor în compoziții sugestive („Lacul codrilor albastru”, „Pe lângă plopii fără soț”). Dedicându-și o mare parte din creație unor anateme ale spațiului nostru, legate de tradiții și de eroii neamului, care au pierit sau au suferit datorită războaielor ori comunismului, Studina a avut în permanență în vizorul preocupărilor artistice, omagierea lui Mihai Eminescu. Dar, atitudinea de respect față de înaintași este doar un aspect al creației sale plastice. Peisajele aparținând visului și imaginarului sunt temele preferate, prezente pe parcursul întregii sale creații artistice. Deși pornite din realitate, acestea sunt redate de pictor în pete ample de culoare, în planuri orizontale și cu sugestii de perspectivă ori prin filigranarea elementelor folosite, pentru a evoca liniștea sau mișcare, ce permit transformarea materiei, metamorfozarea visului într-o transpunere aparte. Amurguri cu cer portocaliu incandescent, ploaia, vulcanii, florile sunt prezente în formule vizuale inedite, alcătuind jocuri de culori, gândite într-o formă coerentă, ce poate să transmită un sentiment și o stare de admirație trăită în comunicarea cu subiectul.  Peisajele selenare amintesc de  tectonica lumii și au un caracter particular în pictura lui Cîrstina de la Studina. Reprezentate ca spații simbolice, în care secvențele cromatice au izul abstractului, acestea epatează prin tonalitățile virulente ori potolite, prin numeroase armonii coloristice, accentuând posibilitățile luminii de a valora sugestiile structurale ale compozițiilor. Marine, din seria cărora nu lipsește țărmul Marii Negre, nașterea formelor de relief, frământarea apei și vibrația aerului,  mutațiile materiei terestre și celeste sunt noțiuni declanșatoare ale unor momente inspirând lucrări în câmpul cărora detectăm un Cârstina de la Studina la curent cu ceea ce se petrece în fenomenul artistic actual, fapt ce nu îi modifică structura interioară  și atitudinea față de propria creație. Peisaje meditative evocând liniștea, ascensiunea, stări ale ființei („ Amurg în Delta Văcărești”,„ Amurg pe lac -Văcărești”) amintesc drame, dezvăluind zbuciumul omului, care a suportat represiunea totalitarismului. Neliniștile au în contrapondere „Inflorescențele”, filigranate pe un fond violet, „Frize florale”, „Răspândirea florilor”, „Crizanteme”, „Flori înălțându-se”, dar și ansambluri formate din teme florale. Cîrstina de la Studina revine cu această simeză în care citim un pictor în plină forță creatoare, cu un potențial demn de remarcat.

Ana Amelia Dincă